![](https://psihologieingalati.wordpress.com/wp-content/uploads/2019/12/bf32662564cc00014cb06dcc98ff5aa9.jpeg)
![](https://psihologieingalati.wordpress.com/wp-content/uploads/2022/09/pexels-photo-3791664.jpeg)
EFECTUL PERSONAL ȘI PSIHOLOGIC AL BOLII ASUPRA ANTURAJULUI
Boala Alzheimer nu atinge numai persoana bolnavă, ci întreaga familie. Depinde de dumneavoastră, cei care vă ocupați de pacient, ca boala să evolueze mai încet.
Efectul personal și psihologic al persoanei care se ocupă de pacient e considerabil. Trebuie să faceți față în viitor. Ascultați-vă sentimentele, acestea vă vor ajuta să faceți față problemelor pacientului și problemelor voastre personale.
Veți da dovadă de nenumărate sentimente, o tristețe marcantă, sentimente de culpabilitate, furie, rușine și singurătate.
Tristețea
E o reacție naturală după o înfrângere. Boala Alzheimer a făcut să vă pierdeți partenerul, prietenul, părintele; vă amintiți cu tristețe de persoana aflată față în față cu boala. Odată ce vă obișnuiți cu situația, starea pacientului se modifică din nou. Aceasta poate fi îngrozitoare în eventualitatea că pacientul nu vă mai recunoaște. Anturajul acestor bolnavi reprezintă cel mai bun suport în această dificilă povară.
Vinovăția
Anturajul dă dovadă adesea de un sentiment de vinovăție pentru că-i este rușine de comportamentul persoanei bolnave, pentru că este furios pe el sau pentru că consideră că nu mai poate face față și dorește să ducă pacientul într-o instituție. Sfatul nostru este să discutați această problemă cu alte persoane aflate într-o situație similară dumneavoastră sau cu prieteni care vă vor ajuta.
Furia
Furia dumneavoastră poate reprezenta sentimente amestecate, poate fi dirijată împotriva pacientului, a dumneavoastră înșivă, a medicului sau contra situației în ansamblu.
Va trebui să diferențiați bine furia împotriva comportamentului pacientului care rezultă din boală, de furia împotriva pacientului însuși. Poate este util să cereți sfatul prietenilor, familiei sau unui grup de asistenți sociali. Unele persoane sunt atât de furioase încât ele riscă să lovească sau să rănească pacienții atunci când sunt furioși.
Dacă dați dovadă de asemenea sentimente este bine să cereți ajutorul unui specialist.
Încet-încet va trebui să preluați sarcinile pacientului, de exemplu: să achitați facturile, să vă ocupați de menaj, să gătiți etc. Aceste treburi pot deveni dificile în timp.
Vă sfătuim să discutați aceste lucruri cu ceilalți membrii ai familiei sau cu un specialist care vă va putea ajuta.
Rușinea
Veți putea da dovada de rușine dacă pacientul are un comportament inadecvat în public. Această rușine poate dispărea dacă veți vorbi cu cei apropiați despre aceleași sentimente. Explicați prietenilor și vecinilor dumneavoastră natura bolii, ei integrând mai bine cauzele comportamentului pacientului.
Singurătatea
Mulți din cei apropiați se închid în ei și rămân singuri în casă cu pacientul.
Cei apropiați și persoana care îngrijește bolnavul pot da dovadă de un sentiment de singurătate pentru că au pierdut contactul cu persoane pe care ei le iubesc și, pe de altă parte, pentru că nu au suficientă forță să întrețină relațiile sociale. Ori, singurătatea face ca problemele să fie și mai insuportabile. Păstrați-vă deci contactul cu prietenii și relațiile. Aceștia vă vor ajuta mai bine.
CUM POATE PERSOANA CARE ÎNGRIJEȘTE BOLNAVUL SĂ AIBĂ GRIJĂ DE EA ÎNSĂȘI?
Familia
Pentru cei apropiați, familia reprezintă cel mai mare suport, în timp ce pentru alții ea reprezintă o sursă de disperare și mai mare. Este important să acceptați ajutorul propus de alți membrii ai familiei și să nu duceți singur întreaga povară.
Dacă sunteți trist/ă pentru că ceilalți membrii ai familiei nu vă ajută și ajung să vă critice, pentru că nu înțeleg boala Alzheimer, puteți să organizați o reuniune de familie, pentru a discuta împreună conduita vizavi de pacient.
Faceți în așa fel ca problemele voastre să fie și ale celorlalți
Dacă păstrați problemele respective numai pentru dumneavoastră, riscați să nu puteți face singur/ă față acestora. Încercați să acceptați ajutorul propus de ceilalți, chiar dacă credeți că este penibil pentru ei. Încercați să găsiți pe cineva cu care să puteți vorbi în caz de nevoie.
Păstrați-vă un timp și pentru dumneavoastră
Este important să vă păstrați un timp și pentru dumneavoastră. Aceasta vă permite să vă amintiți și de alte persoane și, mai ales, să aveți curajul să vă distrați și să vă faceți propriile plăceri.
Dacă aveți nevoie de mai mult timp pentru dumneavoastră, încercați să găsiți pe cineva care, pentru câtva timp, să vă înlocuiască, ca să vă puteți permite să vă odihniți.
Vă cunoașteți limitele?
Care sunt limitele până la care dumneavoastră puteți face față? Cei mai mulți dintre cei apropiați bolnavilor sunt pe punctul de a nu mai putea face față îngrijirii bolnavului. Dacă nu puteți să stăpâniți situația, cereți ajutorul pentru a putea evita un eșec.
Nu vă faceți reproșuri
Nu vă faceți reproșuri și, cu atât mai mult, nu faceți reproșuri bolnavilor pentru dificultățile cu care vă confruntați.
Gândiți-vă întotdeauna că boala este cauza
Căutați să găsiți cauza reală a acestei situații și discutați-o cu cei apropiați.
Nu uitați niciodată că relațiile cu ceilalți vă pot furniza un ajutor și un suport prețios. Aceștia vă pot aduce o ușurare importantă la fel de mult și dumneavoastrș, ca și pacientului.
Cereți sfatul și urmați sfaturile care vi se oferă
Va fi deosebit de important să cereți sfatul pentru a face față modificărilor permanente în rolul dumneavoastră în îngrijirea pacientului.
Nu uitați cât sunteți de important
Nu sunteți important numai pentru dumneavoastră, ci de asemenea pentru pacientul cu boală Alzheimer. Fără dumneavoastră, el va fi pierdut. Este un motiv în plus pentru a avea mare grijă de dumneavoastră.
ÎN AJUTORUL DUMNEAVOASTRĂ, PERSOANA ÎNGRIJITOARE
Învățați să acceptați ajutorul, acela care vă ușurează. El vine din partea familiei, a prietenilor, a vecinilor care doresc să vă ajute, dar nu știu cum să o facă și ignoră ceea ce doriți. Un cuvânt din partea dumneavoastră, o propoziție sau puțină explicație permite acestor persoane să vă ajute mai bine. Ele vor putea de asemenea să se simtă utile ajutând un pacient, ușurându-vă puțin.
Grupuri de suport
Un grup de apropiați denumiți grup de suport poate deveni pentru dumneavoastră o sursă de ajutor. El permite apropiaților pacienților să se reunească, să-și spună problemele, să găsească soluții și ajutor pentru fiecare. Societatea Română Alzheimer vă poate ajuta să constituiți voi înșivă un asemenea grup pentru a vă ajuta în această dificilă sarcină. Dumneavoastră trebuie să obtineți informații despre ajutoarele medicale, personale sau financiare disponibile acolo unde locuiți.
Medicul dumneavoastră, asistenta socială sau un lucrător social vă pot ajuta și vă pot îndruma spre locurile unde puteți găsi ajutor. De asemenea puteți cere sfatul Societății Române Alzheimer. Structurile care vă pot ajuta pot fi foarte variate, în mai multe sectoare, dar aveți în tot cazul câteva nevoi fundamentale, care sunt următoarele:
Aveți nevoie de ajutor medical pentru diagnostic și tratament.
Aveți nevoie de un ajutor cu experiență.
Va trebui în mod regulat să vă realizați bilanțul stării de sănătate.
Ca ajutor, aveți nevoie de un ajutor de specialitate sau posibilitatea de a-l duce pe pacient într-o instituție specializată.
MEDIUL CASNIC
INFORMAȚII UTILE:
Atenție! Mediul poate ține sub control sau dimpotrivă poate favoriza apariția comportamentelor deranjante, poate permite menținerea abilităților cât mai mult posibil, înlesni sau îngreuna orientarea.
PROPUNERI DE ACTIVITĂȚI
Atunci când propuneți o activitate, este indispensabil să participați la aceasta pentru a profita de o ocazie în care puteți să faceți ceva împreună.
Nu contează atât “rezultatul” activității, cât petrecerea împreună a unor momente plăcute.
Propuneți activitatea încercând să atrageți atenția persoanei bolnave, în funcție de trăsăturile personale; pentru unele persoane este important să se simtă utile, propuneți deci activitatea ca pe o cerere de ajutor în treburile pe care le faceți.
CE PUTEȚI PROPUNE?
Atenție! Când propuneți o activitate, fiți atenți să nu cereți lucruri prea complicate față de capacitățile persoanei și, dacă este necesar, împărțiți sarcina în secvențe foarte simple.
CONDUCEREA AUTOMOBILULUI
Pentru un pacient cu boala Alzheimer, conducerea automobilului riscă să devină periculoasă pe măsura perturbării judecății și lentorii reacțiilor.
Sfaturi:
ÎNGRIJIREA (Igiena / îmbrăcămintea)
Pacientul atins de boala Alzheimer poate uita să facă baie, nu are necesitatea de a se spăla sau poate uita cum se face aceasta.
CE STRATEGII PUTEȚI SĂ APLICAȚI?
IGIENA
Probleme legate de incontinență
Un pacient atins de boala Alzheimer își poate pierde capacitatea de înțelegere a timpului de a merge la toaletă, uită unde se găsește toaleta sau nu știe ce trebuie să facă.
Sfaturi:
ÎMBRĂCĂMINTEA
O persoană cu boala Alzheimer uită adesea cum să se îmbrace sau nu percepe necesitatea schimbării hainelor sau apare în public îmbrăcat inadecvat.
Atenție! Amintiți-vă că momentul băii este foarte delicat și deseori se întâmplă ca persoanelor bolnave să nu le facă plăcere ca cineva să le violeze intimitatea, deci aveți răbdare și fiți calmi și liniștiți prin cuvinte și gesturi.
Alcoolul și țigările
Un pacient cu boala Alzheimer poate, fără pericol, să consume alcool în cantitate moderată, cu condiția să nu ia medicamente.
În schimb, din cauza riscului de incendiu, țigările pot prezenta o problema serioasă.
Sfaturi:
Supravegheați pacientul care fumează.
ALIMENTAȚIA (Lipsa poftei de mâncare – lipsa senzației de sațietate)
De-a lungul timpului, un pacient atins de boala Alzheimer poate deveni total incapabil să gătească (să-și prepare singur hrana). Aceasta e o problemă importantă când persoana trăiește singură pentru că presupune și risc de accidente. O slabă coordonare a mișcărilor se poate solda cu arsuri și răniri. Pacienții cu boala Alzheimer uită adesea să mănânce sau uită cum să utilizeze tacâmurile.
Sfaturi:
CE PUTEȚI ÎNCERCA SĂ FACEȚI?
REDUCEREA POFTEI DE MÂNCARE
LIPSA SENZAȚIEI DE SAȚIETATE
N.B. Toate persoanele, îmbătrânind, tind să bea mai puțin, dar este indispensabilă menținerea unui nivel de hidratare bun, prin urmare încercați să oferiți des de băut și țineți situația sub control. Alimentația și hidratarea adecvate asigură un scaun regulat!
Atenție! Pentru toate problemele legate de alimentație și hidratare este necesar să:
DISFAGIA
Este o problemă care se datorează epiglotei care nu mai funcționează corect, și deci mâncarea sau lichidele, în loc să ajungă în esofag, o pot lua pe trahee cu riscul de sufocare.
Atenție! A mânca în grabă, fără a mesteca, este un factor de risc și în lipsa disfagiei…
VAGABONDAJUL
(Wandering)
POSIBILE CAUZE:
CE STRATEGII PUTEȚI SĂ APLICAȚI?
COMPORTAMENTUL SEXUAL INADECVAT
POSIBILE CAUZE:
CE STRATEGII PUTEȚI SĂ APLICAȚI?
Atenție! S-ar putea crea situații în care persoana bolnavă se dezbracă sau se masturbează în public, atinge alte persoane cu intenții sexuale, face avansuri verbale etc. atât față de soț/soție cât și față de alte persoane. Sunt comportamente care pot crea cu siguranță jenă și rușine, dar este important de reținut că sunt provocate de boală, la fel ca și orice altă manifestare de comportament.
HALUCINAȚII ȘI DELIRURI
Halucinații: a vedea sau a auzi lucruri care nu există (persoane, animale, voci, mirosuri) și a fi convins că ceea ce se percepe este real.
Deliruri: a fi convins că se întâmplă lucruri neadevărate (de exemplu, „încearcă să mă jefuiască”, „vor să mă abandoneze”, „tu nu ești fiica mea”).
POSIBILE CAUZE:
CE STRATEGII PUTEȚI SĂ APLICAȚI?
Pierderea obiectelor și acuzarea de furt
Pacienții uită adesea unde și-au pus obiectele și acuză adesea anturajul că le-a furat obiectele rătăcite. Acest comportament prezintă un sentiment de insecuritate dat de pierderea controlului memoriei.
Sfaturi:
ALTERAREA RITMULUI SOMN – VEGHE
POSIBILE CAUZE:
CE STRATEGII PUTEȚI SĂ APLICAȚI?
Atenție! Amintiți-vă că nu există un ritm somn-veghe comun tuturor, și deci al vostru poate fi foarte diferit de cel al persoanelor de lângă voi!
AGITAȚIA
(anxietate, teamă, neliniște, neputința de a sta într-un loc, cereri continue)
POSIBILE CAUZE:
– Faptul că interacționează greu cu mediul înconjurător, sentimentul de disconfort
– Prea multe stimulente (sunete, lumini, persoane…)
– Suferință fizică, durere, stare proastă, oboseală
– Sentimentul de disconfort dat de faptul că nu reușesc să răspundă unor cerințe prea complicate față de capacitățile lor
– Consecința unei schimbări de obiceiuri
– Efecte secundare ale medicamentelor
– Ar putea fi determinată de sentimentele persoanei care are grijă de bolnav.
CE STRATEGII PUTEȚI SĂ APLICAȚI?
– Încercați să înțelegeți care este cauza posibilă a acestei stări; fiți atenți de asemenea la mediul înconjurător.
– Vorbiți pe un ton de voce calm si liniștit, folosiți contactul fizic (dacă este bine văzut de bolnav) și încercați să-i distrageți atenția cu ceva plăcut.
– Păstrați-vă autocontrolul, evitați discuțiile.
– Liniștiți repetat persoana cu privire la locul în care se află (de exemplu, „Te-ai mutat cu mine”, „Aceasta este camera ta”…)
Atenție! Dacă persoana cere aceleași lucruri în continuu, o puteți liniști și fără să îi răspundeți în mod direct, explicându-i cu delicatețe că nu trebuie să-și facă griji, că situația este sub control.
AGRESIVITATEA
POSIBILE CAUZE:
CE STRATEGII PUTEȚI SĂ APLICAȚI
Atenție! Amintiți-vă că agresivitatea persoanei bolnave nu este cu intenție, furia sa nu vi se adresează vouă în mod conștient, ci este numai expresia unei stări de disconfort, prin urmare nu are nici un sens să certați persoana pentru comportamentul său, să îi „țineți predici”, să o întrebați de ce se poartă așa și să vă așteptați la un răspuns rațional. Uneori agresivitatea se adresează mai ales persoanelor de care bolnavul este cel mai atașat.
COMUNICAREA
VERBALĂ: comunică un conținut și se exprimă prin cuvinte (vezi AFAZIA)
NON-VERBALĂ: comunică o trăire emoțională și se exprimă prin gesturi, expresii ale feței, ale corpului și prin tonul vocii
INFORMAȚII UTILE
Atenție! Chiar dacă persoana nu reușește să vorbească, nu înseamnă că nu înțelege ceea ce se spune în prezența sa!
COMUNICAREA: Îngrijitor – Bolnav de Alzheimer
INDICAȚII despre capacitățile de comunicare care facilitează relația interpersonală dintre Îngrijitor si Bolnavul de Alzheimer.
Viața alături de un bolnav de Alzheimer are cu siguranță un impact emoțional foarte puternic pentru toți.
Instaurarea unui raport semnificativ ne face mai umani si deseori, în situațiile care se creează, ne întâlnim cu suferința de a recunoaște propriile noastre limite.
Îngrijirea unei Persoane bolnave de Azheimer presupune respectul, atenția, înțelegerea și pregătirea față de situația în care trăiește persoana respectivă, fără ca aceasta să se simtă judecată.
Aceste atenții îmbogățesc raportul de zi cu zi atât pentru bolnav cât și pentru Îngrijitor.
Este utilă cunoașterea istoriei personale a bolnavului și împărtășirea cu acesta a propriilor experiențe pentru o cunoaștere reciprocă. Atunci când începeți să lucrați la o familie în care cineva suferă de demență, este extrem de important să înțelegeți care sunt obiceiurile sale alimentare: gusturile, preferințele și orele de masă trebuie respectate pentru a permite instaurarea unei relații bune. Informați-vă asupra mâncărurilor pe care persoana respectivă le preferă sau nu le suportă.
Primul obiectiv pentru cei care au grijă de o Persoană bolnavă este acela de a înlesni starea de bine a bolnavului și a persoanelor din jurul lui.
Cine se ocupă de o Persoană bolnavă de Alzheimer trebuie să aibă grijă de sine și nu trebuie să aibă sentimente de vinovăție dacă cere ajutor atât pentru sine cât și pentru îngrijirea persoanei dragi.
Persoanele bolnave înțeleg NU atât CE le este comunicat, dar mai ales CUM li se comunică aceasta, prin intermediul cuvintelor și al limbajului nonverbal – vocea și tonul persoanei care vorbește – expresia feței – atitudinea corporală.
Pe măsură ce boala avansează, posibilitatea de a comunica cu bolnavul se reduce progresiv. Câteva ajustări/modificări vă pot fi de folos:
EXCESUL DE MIȘCARE ȘI HOARDINGUL (adunatul de lucruri)
Excesul de mișcare: este o activitate de mișcare continuă, frenetică, dezordonată și fără rost.
Uneori bolnavul de Alzheimer își exprimă dorința incontrolabilă de a face ceva și mută lucrurile, le ascunde sau execută activități repetitive care pot exprima ori pur și simplu plictiseala, ori nevoia de mișcare ori o reacție la o stare de indispoziție.
Hoarding (însușirea obiectelor): este tendința pe care o au unii bolnavi de a aduna un număr mare de obiecte, de orice fel și fără niciun motiv aparent.
INFORMAȚII UTILE:
Încercați să înțelegeți eventuala nevoie de mișcare a bolnavului.
Nu vă opuneți acestor comportamente!
MEMORIA
Este o funcție cerebrală care ne permite să acumulăm informațiile primite din mediul extern. În funcție de tipul de informație pe care îl primim, aceasta va rămâne imprimată în memoria noastră mai mult sau mai puțin timp.
Memoria pe termen scurt: informația rămâne numai câteva secunde.
Memoria pe termen lung: este cea care păstrează informațiile pentru un timp mai îndelungat. Se împarte în:
La bolnavul de Alzheimer, memoria este grav compromisă (vorbim de amnezie) și împreună cu aceasta capacitatea de a acumula noi informații; inițial amintirile din trecut se păstrează bine, dar pe măsură ce trece timpul pot suferi transformări, dat fiind că persoana are tendința de a amesteca evenimentele.
CE SE POATE FACE:
APRAZIA – Incapacitatea de a executa mișcările dorite
Bolnavului îi este greu să execute anumite mișcări, ca de exemplu a mânca, pentru că nu își mai amintește ce serie de gesturi trebuie să facă pentru a duce la bun sfârșit sarcina respectivă (de ex. cum să țină în mână un tacâm, cum să ia mancarea din farfurie, să o ducă la gură etc). Se poate întâmpla deci să mestece continuu în mâncare fără să ducă mâncarea la gură.
CE SE POATE FACE:
ATENȚIA
Este o funcție cerebrală, în care sunt implicate mecanisme foarte diferite între ele. Ne permite să filtrăm, să alegem sau să ignorăm toate stimulentele care ajung la organele noastre de simț, permițându-ne să ne concentrăm asupra unui lucru pe care vrem să îl facem sau să trecem de la o sarcină la alta.
Acest „filtru” se deteriorează atunci când persoana se îmbolnăvește de Alzheimer; prin urmare menținerea unui bun nivel de atenție poate fi extrem de dificil, în special în ceea ce privește anumite sarcini (cum ar fi inhibarea informațiilor lipsite de importanță).
CE SE POATE FACE:
Atenție la fumători !!!