Alzheimer (Indicații și propuneri pentru a trăi alături de o persoană bolnavă de Alzheimer și alte forme de demență)(partea 2): Memoria, Atenția, Aprazia

MEMORIA

Este o funcție cerebrală care ne permite să acumulăm informațiile primite din mediul extern. În funcție de tipul de informație pe care îl primim, aceasta va rămâne imprimată în memoria noastră mai mult sau mai puțin timp.

Memoria pe termen scurt: informația rămâne numai câteva secunde.

Memoria pe termen lung: este cea care păstrează informațiile pentru un timp mai îndelungat. Se împarte în: 

• semantică: semnificația cuvintelor
• procedurală: gesturi și activități în serie (de ex. a conduce mașina, a se îmbrăca etc)
• autobiografică: evenimente care au de-a face cu propria viață
• prospectivă: organizarea evenimentelor în viitor (de ex. „Îmbracă-te pentru că ieșim peste jumătate de oră…”)
• timp/spațiu: secvențialitatea evenimentelor, orientare în spațiu și timp.

La bolnavul de Alzheimer, memoria este grav compromisă (vorbim de amnezie) și împreună cu aceasta capacitatea de a acumula noi informații; inițial amintirile din trecut se păstrează bine, dar pe măsură ce trece timpul pot suferi transformări, dat fiind că persoana are tendința de a amesteca evenimentele.

CE SE POATE FACE:

• Încercați să folosiți liste, notițe, însemnări, liste cu activitățile de zi cu zi
• Lăsați la vedere ceasuri și calendare dacă este util
• Încercați să stimulați persoana să-și amintească evenimente din trecut
• Nu vă pierdeți răbdarea în fața întrebărilor repetitive, îi puteți transmite siguranță bolnavului și fără să răspundeți în mod direct la întrebări
• Nu-i faceți observație bolnavului dacă aduce vorba despre anumite evenimente în mod greșit sau dacă se înfruntă cu dificultățile amintite deja
• Încercați să folosiți fotografii

APRAZIA – Incapacitatea de a executa mișcările dorite

Bolnavului îi este greu să execute anumite mișcări, ca de exemplu a mânca, pentru că nu își mai amintește ce serie de gesturi trebuie să facă pentru a duce la bun sfârșit sarcina respectivă (de ex. cum să țină în mână un tacâm, cum să ia mancarea din farfurie, să o ducă la gură etc). Se poate întâmpla deci să mestece continuu în mâncare fără să ducă mâncarea la gură.

CE SE POATE FACE:

• Dacă este posibil, dați indicații verbale și mici ajutoare (de ex. puneți tacâmul deja în farfurie)
• Sugerați-i acțiunea, puneți-i tacâmul în mână
• Mâncați în fața bolnavului, dându-i astfel posibilitatea de a vă imita
• Fiți atenți la distracțiile din mediul extern (gălăgie, confuzie etc) și faceți în așa fel încât pe masă să nu fie decât lucrurile esențiale pentru a nu crea și mai multă confuzie
• Dacă bolnavul nu mai este în stare să mănânce cu tacâmurile, propuneți mâncăruri care se pot lua cu mâna (de ex. pizza, cartofi prăjiți, crenvuști, chiftele etc) și renunțați la codul bunelor maniere!
• Alegeți cu grijă culorile, în așa fel încât să se creeze un contrast între fața de masă și farfurie și între farfurie și mâncare (de ex. față de masă albă și farfuriile verzi)
• Folosiți de preferință tacâmuri și farfurii „comode”, care să ușureze luarea mâncării (de ex. farfurii adânci, castroane, linguri etc)

ATENȚIA

Este o funcție cerebrală, în care sunt implicate mecanisme foarte diferite între ele. Ne permite să filtrăm, să alegem sau să ignorăm toate stimulentele care ajung la organele noastre de simț, permițându-ne să ne concentrăm asupra unui lucru pe care vrem să îl facem sau să trecem de la o sarcină la alta.

Acest „filtru” se deteriorează atunci când persoana se îmbolnăvește de Alzheimer; prin urmare menținerea unui bun nivel de atenție poate fi extrem de dificil, în special în ceea ce privește anumite sarcini (cum ar fi inhibarea informațiilor lipsite de importanță).

CE SE POATE FACE:

• Încercați să nu creați confuzie în jurul bolnavului și fiți atenți, filtrați stimulentele care vin din mediul extern (sunete, persoane, zgomote etc)
• Evitați să îi cereți mai multe lucruri simultan, dar și să îi dați prea multe informații în același timp
• Nu vă grăbiți, fiți calmi și respectați cu răbdare ritmurile bolnavului.

Atenție la fumători !!!

Alzheimer (Indicații și propuneri pentru a trăi alături de o persoană bolnavă de Alzheimer și alte forme de demență)(partea 1)

BOALA ALZHEIMER

Simptome
Ținând cont de faptul că există multiple simptome care diferă de la o persoană la alta, mai jos le examinam pe cele principale:

*cognitive

• tulburări de memorie
• dezorientare temporală și spațială
• afazie (pierderea parțială/totală a capacității de exprimare sau înțelegere a cuvintelor)
• alexie (pierderea parțială/totală a capacității de a citi)
• agrafie (pierderea parțială/totală a capacității de a scrie)
• probleme legate de gândirea abstractă
• probleme legate de logică
• probleme de judecată
• acalculie
• agnozie (incapacitatea de a recunoaște obiectele)
• probleme vizuo-spațiale

*non cognitive

• psihoze (halucinații, idei delirante)
• tulburări ale dispoziției afective (de ex. depresie, euforie etc)
• anxietate
• simptome neuro-vegetative (de ex. tulburări ale somnului, alterări ale poftei de mâncare etc)
• probleme ale activității psiho-motorii (de ex. vagabondaj sau un exces de mișcare)
• agitație
• alterări ale personalității (apatie etc)

Evoluție
Boala evoluează foarte diferit de la o persoană la alta. Există schimbări importante ale situației medicale, cu modificări ale proceselor cognitive, ale comportamentului și prin urmare împărțirea în stadii clinice nu trebuie privită în mod rigid.
În orice caz, de obicei se poate distinge între o fază de debut, cu simptome neclare, care deseori nu pot fi deosebite de cele legate de decăderea normală legată de vârstă; ulterior se manifestă simptome cognitive și de comportament, până la o compromitere funcțională.
Evoluția bolii are loc în decurs de 8-10 ani, dar, evident, și aceste cifre sunt teoretice, datorită faptului deja subliniat legat de cât de variabilă este boala.

Factori de risc pentru pierderea memoriei și soluții sănătoase pentru creier (Dr. Daniel Amen) #dementa #memorie

Fluxul de sânge
Factori de risc: Cafeaua (in exces) și nicotina – pot reduce fluxul de sânge care ajunge la creier.
Tratați-vă hipertensiunea arterială și celelalte probleme cardiace. Sedentarismul.
Soluții: Ardeii iuți, sfecla si suplimentele cu ginkgo biloba. Fisticul creste nivelul unei substanțe chimice numită arginină. Arginina ajută vasele de sânge să devină mai largi și să crească fluxul de sânge. Exercițiile fizice (ex. mersul rapid). Terapia cu oxigen hiperbaric.

Pensionarea și îmbătrânirea
Factori de risc: singurătatea, ocupațiile pline de rutină unde nu înveți nimic nou (Cand încetezi să înveți, creierul tău începe să moară!!!)
Soluții: învățarea continuă, exercițiile mintale speciale pentru creier, socializarea, voluntariatul, multi-vitaminele, meditația, alimentele care conțin vitamina C (căpșuni sau ardei gras roșu), împletitul/croșetatul.
Pe măsură ce îmbătrâniți, creierul devine din ce în ce mai puțin activ. Una dintre modalitățile de a inversa îmbătrânirea este să întăriți capacitatea antioxidantă a corpului. Cel mai puternic antioxidant de pe planetă este reprezentat de cuișoare.

Inflamația
(din latină: inflammatio = a da foc)
Markeri pt inflamație: proteina C-Reactivă, Indexul Omega-3
Factori de risc: alimentele procesate, zahărul, bolile gingivale
Soluții: utilizarea aței dentare, turmericul, alimente bogate in Omega-3 (pește, în special cel gras, sau suplimente)
Este o cauză majoră a depresiei și a demenței. Acizii grași Omega-3, turmericul și curcumina care vin din curry toate scad inflamația. Salmonul cu curry ar fi masa perfectă antiinflamatoare.

Genetica
Soluții: vitamina D, afinele, salvia, turmericul și ceaiul verde
Unii dintre noi sunt mai vulnerabili la boli. Cu boala Alzheimer, dacă aveți vulnerabilitate genetică, corpul dvs. produce prea mult din ceea ce se numește beta-amiloid. Salvia este dovedită științific că vă ajută memoria, plus un gust minunat și scade producția de beta-amiloid.

Traumatismul cranian
Soluții: mediu sănătos
Trauma capului este un risc major pentru problemele de memorie, boala Alzheimer și alte forme de demență. Crevetele stimulează colina, care ne ajută creierul să producă acetilcolină, care este foarte importantă și este foarte util pentru memorie.

Toxinele
Factori de risc: alcoolul, drogurile, fumatul, expunerea la mucegai, monoxidul de carbon, radiațiile și chimio-terapia, metalele grele (mercur, plumb, aluminiu), pesticidele
Soluții: produse organice, apa, fibre alimentare, sauna, crucifere (brocoli, conopida, varza, varza de bruxel)
Trăim într-o lume toxică. Fie că este deodorant, șampon, prieteni sau gândurile toxice pe care le aveți. Cruciferele, cum ar fi conopida si varza de brussel, ajuta la cresterea glutationului în corpul tău. Cruciferele vă ajută ficatul să funcționeze mai bine și vă ajută să vă detoxifiați.

Sănătate mintală
Factori de risc: stresul cronic, traumele emoționale, tristețea/supărarea, depresia, tulburările bipolare, ADD… toate afectează memoria
Soluții: grasimi Omega-3, șofranul, amino-acidul S-Adenosyl-L-methionine (SAM-e), exercițiile fizice, meditația, hipnoza și dietă bazată pe vegetale
Șofranul este un condiment benefic care s-a dovedit a avea efecte anti-depresive care sprijină memoria, scade apetitul în timp ce se îngrijește si de sindromul premenstrual. Ce ar putea fi mai bine?

Imunitatea și infecțiile
Factori de risc: bacterii si virusuri (boala Lyme, virusul herpetic), sifilis, boala Creutzfeldt–Jakob
Soluții: vitamina D, probioticele, ciupercile, ceapa și usturoiul
Una dintre cele mai bune modalități de a vă întări sistemul imunitar este creșterea nivelului vitaminei D. Ouăle sunt o modalitate excelentă de a încorpora vitamina D în dieta ta.

Neurohormoni
(Testosteronul, tiroida – energie și claritate mentală, DHEA (anti aging), estrogenul și progesteronul – măresc fluxul sangvin)
Factori de risc: disruptorii hormonali (peticidele, BPA, phtalații, parabenii)
Soluții: teste medicale, evitarea disruptorilor
Pentru bărbați și femei, testosteronul este esențial pentru senzația de energie, motivație, stare de spirit, memorie și libidou iar zahărul (carbohidrații), cum ar fi consumul de prăjitură cu brânză pentru desert, se întâmplă să-l scadă. Dar, adăugarea de rodie poate întări testosteronul.

Diabezitatea
Factori de risc: glicemia crescută, obezitatea
Soluții: greutatea normală, calorii de calitate si nu în exces, proteina sănătoasă, grasimi sănătoase (pește, semințe, nuci și avocado), carbohidrați din fructe și legume colorate si limitarea zahărului si a carbohidraților din pâine, paste, cartofi si orez, condimente pentru creier (piper, scorțișoară, nucșoară, usturoi, cuișoare și turmeric)
Aici găsiți o combinație de zahăr din sânge ridicat, diabet sau pre-diabet, și sunteți supraponderal. De asemenea, vă crește riscul de probleme de memorie. Scorțișoară ajută la stabilizarea zahărului în sânge, la stimularea stării de spirit și poate scădea pofta de mâncare.

Somnul
Factori de risc: apnee în somn, cafeaua, camere supraîncălzite, lumina albastra și zgomotele de la gadgeturi și alcoolul
Soluții: cameră răcoroasă, întunecată și liniștită, muzica de relaxare, hipnoza, magneziul și melatonina, 5HTP (anxietate), jurnalul
Dacă nu dormiți, crește probabilitatea să suferiți un traumatism cranian. Sucul de cireșe are în mod natural melatonină, hormonul care ne ajută să dormim.

O dietă sănătoasă și echilibrată – încorporând alimentele enumerate în acest articol și niște suplimente bune pentru a vă susține deficiențele nutriționale, creierul și corpul sunt toate acțiunile pe care le puteți lua pentru a vă ajuta creierul și memoria astăzi, mâine, și pentru tot restul vieții tale! Obiceiuri bune încep când sunteți gata!

Evaluare psihologica la domiciliu

Evaluare psihologica la domiciliu

Pentru pacientii netransportabili facem Evaluare psihologica la domiciliu pentru dosar la:

– Comisia de Handicap,
– Comisia de Expertiza a Capacitatii de Munca,
– IML (Medicina Legala), admitere camin batrani etc.

** teste/scale: MMSE, GAFS, IQ, ADL, IADL, Barthel, Reisberg, Testul Ceasului, PANSS etc.

** diagnostice de tip dementa Alzheimer, dementa vasculara, depresie, tulburare afectiva, Parkinson, epilepsie etc

Pret servicii: 200.00 lei
*** Se asigura transportul pana la domiciliul aflat in afara orasului.

Durata evaluarii: 60-90 min

Raportul psihologic se da pe loc.

Conditii pentru dreptul la asistent personal al unei persoane cu handicap grav #dementa #Alzheimer

Conform Ministerului Muncii și Justitiei Sociale, persoana cu handicap grav are dreptul, în baza evaluării socio-psiho-medicale, la un asistent personal.

Din experienta mea de psiholog, comisia de evaluare va analiza rezultatele la analize, si la CT, scrisorile medicale dar, cel mai important, va observa persoana, cum arata, cum raspunde la intrebari, daca e confuza, daca se deplaseaza singura etc…

Uneori comisia poate cere o re-evaluare psihologica la altcineva daca ce vad ei nu pare „compatibil” cu ce scrie in referat.

Ce scoruri sunt relevante pentru dosar? Cele la Scalele de evaluare a autonomiei.

In general, scorurile la scalele care masoara cat de bine se descurca persoana bolnava in realizarea activitatilor de zi cu zi, cat de afectata este memoria, atentia, orientarea in timp si spatiu, comportamentul, personalitatea, functionarea in societate, familie, gospodarie, job etc.

Scala Barthel (Scala de evaluare a autonomiei): 10 activitati evaluate de la 0 la 15 puncte: alimentatia, igiena personala, imbracarea, ingrijirea personala, continenta urinara/fecala, transfer la toaleta / in pat/fotoliu, deplasarea, urcarea scarilor.
Cu cat persoana are nevoie de mai mult ajutor la efectuarea unei activitati, cu atat scorul este mai mic, adica este important daca actioneaza independent, cu ajutor sau dependent total de altcineva.
Scorurile sunt: 100 independenta totală; 100-60 usoara dependenta sau nevoia de ajutor; 55-40 dependenta moderata; 35-20 dependenta serioasa; 15-0 dependenta totala.

Scala ADL este un fel de Barthel scurt, cu scoruri intre 0-3 pentru dependenta totala care necesita asistent personal si 10 pentru autonomie.

Scala IADL masoara daca mai pot fi realizate independent, fara ajutor urmatoarele activitati: utilizarea telefonului, cumparaturile, gatitul, menajul, spalatul rufelor, deplasatul cu autobuzul/trenul, luarea tratamentului corect si la timp, folosirea banilor.

MMSE [= Mini test pentru examinarea starii mentale] masoara orientarea in timp si spatiu, memoria imediata si pe termen scurt, atentia/calculul mintal, limbajul, repetarea, citirea, intelegerea unei comenzi triple, scrierea unei propozitii si copierea unui desen.

Repere recomandate pentru evaluarea disfunctiei cognitive:
Usoara: MMSE > 20,
Moderata: MMSE 10 – 20,
Severa: MMSE < 9

GAFS (Scala de Evaluare Globala a Functionarii) este un instrument de evaluare globala a functionarii pe un continuum de la o tulburare profunda la sanatatea individului. Valorile scalei merg de la 1, ce reprezinta individul cel mai afectat, la 100, ce reprezinta individul ipotetic cel mai sanatos. Scala este divizata in intervale de 10 puncte, intervalele 81-90 si 91-100 fiind dedicate acelor subiecti fara semne psihopatologice si cu o performanta ridicata de functionare, iar la intervalele inferioare, 1-10, 11-20, 21-30 si 31-40 sunt frecvent cotati bolnavii care sunt internati pentru diferite afectiuni psihiatrice sau date de alcool si droguri.

„Ordinul nr. 692/2013 privind modificarea cap. 1 din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap

II. EVALUAREA PERSOANELOR CU REGRESIE (DETERIORARE) A FUNCȚIILOR INTELECTUALE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP

DEFICIENȚĂ GRAVĂ / HANDICAP GRAV
– scor MMSE <= 9;
– scor GAFS 21-30 grav fără asistent personal;
– scor GAFS 1-20 grav cu asistent personal;
– uitarea numelor celor apropiați și a datelor personale;
– incapacitate de memorare;
– deteriorarea judecății, a controlului pulsional;
– lipsa capacității de autodeterminare și autoservire.”

GAFS (Scala de Evaluare Globală a Funcționării )
Scor 20-11:
– există un oarecare pericol de auto sau heteroagresivitate (ex. tentative de suicid demonstrative, fără urmarirea clara a morţii)
– frecvent violenţa, excitaţie maniacală sau
– ocazional, incapabil sa menţină un minimum de igiena personală (ex., miroase a fecale) sau
– deteriorare flagrantă in comunicare (ex. incoerenţa sau mutism).

Scor 10-1:
– pericol persistent de vătămare severă sau a altora (ex. violenţă recurentă) sau
– incapacitatea menţinerii unei igiene personale minime sau
– act suicidar sever cu dorinţa clară de a muri (ex: înjunghiere, împușcare, spânzurare, supradoză majoră atunci când nu este nimeni de față).

 

Serviciul de Evaluare Complexa a Persoanelor Adulte cu Handicap

ACTE NECESARE ÎNTOCMIRII DOSARULUI PENTRU COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR CU HANDICAP ADULTE                      

      Cererea şi actele doveditoare se depun de către persoana solicitantă, familia sa, reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist, organizaţia neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap sau, în lipsa acestora, de către orice persoană care o reprezintă la registratura primăriei din localitatea de domiciliu/reşedinţă, la sediul /registratura DGASPC sau in format electronic pe adresa de mail SEC_ADULTI_GALATI@DGASPCGALATI.RO  (DOCUMENTELE SCANATE IN FORMAT PDF)

http://www.dgaspcgalati.ro/index66.html

Recomandare de carte: ICD-10-CM. Studii de caz pentru viitorii psihologi clinicieni – Jack B. Schaffer, Emil Rodolfa

ICD-10-CM. Studii de caz pentru viitorii psihologi clinicieni. Probleme psihologice si comportamentale

Cum poate fi stabilit un diagnostic? La ce ii poate folosi psihologului? Care este cel mai util sistem de diagnostic – DSM sau ICD? In cartea de fata autorii argumenteaza ca abordarea ICD-10-CM este de mare ajutor psihologului care incearca sa inteleaga „cine este aceasta persoana cu care lucrez si de ce este ea asa cum este”. Fiecare capitol ofera un rezumat al clasei de diagnostic, prezinta un caz, descrie procesul de evaluare si diagnosticare conform ICD-10-CM; de asemenea, discuta problemele etice ridicate de interactiunea cu clientul respectiv, prezinta pe scurt modalitatile de a gestiona riscurile asociate cazului respectiv si formuleaza posibile recomandari, inclusiv prin comentarii despre un posibil plan de tratament, alaturi de comentarii utile si de profunzime privind procesul de evaluare si de identificare a unui diagnostic diferential.

Capitolele din aceasta carte acopera 16 categorii de diagnostic alese pe baza frecventei lor la persoanele care se prezinta in clinici, precum si pe baza frecventei lor in literatura de specialitate si in contextul educational dedicat diagnozei, adica acele diagnostice care se bucura de atentia specialistilor in momentul prezent. Cartea este extrem de utila psihologilor, psihiatrilor, studentilor si tuturor celor interesati de psihologia clinica.

Jack B. Schaffer este psiholog clinician specializat in evaluarea neuropsihologica si psihoterapia de familie.

Emil Rodolfa este profesor de psihologie la Alliant International University si este director de formare la University of California Counseling and Psychological Services.

ICD-10-CM. Studii de caz pentru viitorii psihologi clinicieni – Jack B. Schaffer, Emil Rodolfa

Recomandare de carte: Te urasc – Nu ma parasi – Jerold J. Kreisman, Hal Straus

Relatii interpersonale intense si haotice, accese de furie, impulsivitate, amenintari cu abandonul sau cu suicidul… dupa ce ai cunoscut indeaproape o astfel de persoana ramai adesea cu un gust amar si cu intrebarea: „Unde am gresit?” In spatele acestui tablou innegurat, se afla insa drama protagonistului – temeri profunde, o senzatie de vid interior, neincredere fundamentala in sine.

Lumea unui „borderline” este in alb si negru, acuta, directa, fara nuante, cu atat mai impresionanta, cu cat acesti oameni sunt capabili sa duca o viata functionala. Pot fi partenerul de cuplu, colega de serviciu, amicul din copilarie.
Cartea de fata, bazata pe informatii din cele mai noi cercetari in domeniu, reprezinta un ghid cuprinzator prin hatisurile acestei personalitati aflate la granita dintre nevroza si psihoza. Scrisa intr-un limbaj accesibil, ea se adreseaza atat terapeutilor, cat si publicului larg, aducand lumina asupra posibilelor cauze ale acestei tulburari, descriindu-i plastic trasaturile prin intermediul a numeroase exemple, ajutandu-te sa intelegi persoana cu borderline de langa tine si sa creezi punti catre ea.

Te urasc – Nu ma parasi – Jerold J. Kreisman, Hal Straus

Evaluarea psihologică periodică

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele sale să fie continuu optimizate.
Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că reprezintă o parte importantă din ea, că participă activ la viaţa şi la creşterea ei. Un angajator nu trebuie să piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua, interesele, aspiraţiile se schimbă şi drept urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite. Pentru a avea informaţii despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice. Tot ele ne pot oferi posibilitatea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare, oferindu-ne suportul decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă, de nivelul de adaptare la cerinţele crescânde ale postului sau ale funcţiei pe care o ocupă.

Evaluările psiho-aptitudinale periodice
– se pot realiza la diferite intervale de timp: bianual, anual, la interval de doi sau trei ani în funcţie de cerinţele locului de muncă, de opţiunea angajatorului, de recomandarea medicului de medicina muncii, însă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare.

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei
– este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane al unei companii. Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra într-un alt departament trebuie dublată de verificarea posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat.

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională
– este o etapă importantă în procesul de creştere în carieră a unui angajat. Compania îi oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional, iar acesta la rândul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescânde de performanţă din partea sa. În urma unei asemeni evaluări, managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare în luarea hotărârii de a-şi supune subalternul la un salt profesional sau nu. Să nu uităm că este foarte important ca „omul potrivit să fie la locul potrivit şi la timpul potrivit”.

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii
– se realizează după un concediu medical prelungit sau după unul de maternitate/paternitate.

Evaluarea psihologică la angajare

Face parte din procesul de selecţie, desfăşurat după recrutare, şi are rolul de a evidenţia dacă un candidat are într-adevăr abilităţile, aptitudinile şi atitudinea potrivită astfel încât să poată îndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate în fişa postului. Pentru parcurgerea ei nu trebuie să existe o reglementare legală expresă, deoarece orice angajator îşi doreşte angajaţi capabili să aducă plus valoare companiei sale.
Trebuie totuşi specificat faptul că pentru anumite meserii şi profesii, acest tip de evaluare este obligatoriu, menţionăm aici:

• personal cu funcţie de decizie (funcţionar public cu atribuţii de interpretare şi aplicare a legilor în vigoare);
• cadre didactice;
• personal sanitar superior, mediu şi personal educativ;
• muncă la înălţime;
• muncă în condiţii de zgomot;
• muncă în condiţii de izolare;
• lucru în tura de noapte;
• muncă în câmpuri electrice;
• muncă în câmpuri electromagnetice;
• manipulare de substanţe toxice şi stupefiante;
• muncă în mediu subteran;
  şi de asemeni:
• angajaţii care conduc autovehicule de serviciu sau personale în interesul firmei şi în timpul orelor de serviciu sau se deplasează cu acestea între locul de muncă şi domiciliu.