Alzheimer (Indicații și propuneri pentru a trăi alături de o persoană bolnavă de Alzheimer și alte forme de demență)(partea 5): Halucinații și deliruri. Alterarea ritmului somn-veghe

HALUCINAȚII ȘI DELIRURI

Halucinații: a vedea sau a auzi lucruri care nu există (persoane, animale, voci, mirosuri) și a fi convins că ceea ce se percepe este real.

Deliruri: a fi convins că se întâmplă lucruri neadevărate (de exemplu, „încearcă să mă jefuiască”, „vor să mă abandoneze”, „tu nu ești fiica mea”).

POSIBILE CAUZE:

• Probleme neurologice
• Schimbări bruște în mediul înconjurător sau în obiceiurile de zi cu zi (de exemplu, internarea în spital, vacanțele etc)
• O percepție distorsionată a imaginilor reflectate (oglinzi, televizor)
• Incapacitatea de a recunoaște persoanele cunoscute
• Incapacitatea de a interpreta acțiunile celorlați

CE STRATEGII PUTEȚI SĂ APLICAȚI?

• Încercați să readuceți bolnavul cu foarte mare delicatețe la realitate; dacă nu este posibil, liniștiți-l și explicați-i că înțelegeți cum se simte
• Nu râdeți de bolnav
• Dacă sunt provocate de imagini reflectate, eliminați cauzele (de exemplu, oglinzile, televizorul)
• Atrageți-i atenția asupra unui lucru plăcut pentru el
• Încercați să evitați schimbările bruște și în orice caz fiți foarte atenți (de exemplu, în caz de mutare, implicați bolnavul pentru ca acesta să se obișnuiască încetul cu încetul…)
• Cereți sfaturi medicului de familie.

Pierderea obiectelor și acuzarea de furt

Pacienții uită adesea unde și-au pus obiectele și acuză adesea anturajul că le-a furat obiectele rătăcite. Acest comportament prezintă un sentiment de insecuritate dat de pierderea controlului memoriei.

Sfaturi:

• Încercați să aflați dacă pacientul ascunde obiectele în locuri determinate.
• Faceți dubluri ale obiectelor frecvent pierdute, de exemplu chei.
• Verificați conținutul coșului de gunoi înainte de a-l arunca.
• Pentru a răspunde la acuzații, adoptați o atitudine calmă.
• Admiteți împreună cu pacientul că obiectul este pierdut și ajutați-l să-l caute.

ALTERAREA RITMULUI SOMN – VEGHE

POSIBILE CAUZE:

• Boli organice
• Durere
• Nevoi fiziologice (foame, sete, nevoia de a merge la toaletă)
• Dezorientare sau teamă de întuneric
• Somn excesiv în timpul zilei
• Elemente deranjante provenind din mediul înconjurător (lumini, sunete, zgomote)

CE STRATEGII PUTEȚI SĂ APLICAȚI?

• Verificați că nu îi este frig, foame, sete, că nu trebuie să meargă la toaletă etc. sau că nu îl deranjează ceva care nu îl lasă să doarmă (lumină, întuneric…)
• Nu îl constrângeți să rămână la pat, nu insistați explicându-i că este noapte (și că noaptea se doarme!) dacă informația nu este înțeleasă. Încercați să propuneți o activitate care să îl țină mai mult ocupat.
• Încercați să îl țineți ocupat în timpul zilei, propuneți-i plimbări și activități manuale care să îl intereseze și să îl obosească.
• Încercați să reduceți somnul din timpul zilei (în anumite cazuri ar putea fi utilă eliminarea totală a acestuia)
• Încercați să puneți muzică relaxantă și să variați lumina din cameră în orele serale.
• Încercați să limitați consumul de lichide și substanțe stimulente (cafea, ceai, tutun) seara.
• În cazul în care persoana riscă să cadă din pat, puteți să vă procurați paturi echipate special sau puteți recurge la mici soluții cum ar fi punerea a două saltele lângă pat sau coborârea patului. Încercați să readuceți persoana la realitate în mod foarte delicat. Dacă nu este posibil, secondați-o, liniștiți-o și explicați-i că înțelegeți prin ce trece.

Atenție! Amintiți-vă că nu există un ritm somn-veghe comun tuturor, și deci al vostru poate fi foarte diferit de cel al persoanelor de lângă voi!