Alzheimer (Indicații și propuneri pentru a trăi alături de o persoană bolnavă de Alzheimer și alte forme de demență)(partea 4): Agitația și Agresivitatea

AGITAȚIA
(anxietate, teamă, neliniște, neputința de a sta într-un loc, cereri continue)

POSIBILE CAUZE:
– Faptul că interacționează greu cu mediul înconjurător, sentimentul de disconfort
– Prea multe stimulente (sunete, lumini, persoane…)
– Suferință fizică, durere, stare proastă, oboseală
– Sentimentul de disconfort dat de faptul că nu reușesc să răspundă unor cerințe prea complicate față de capacitățile lor
– Consecința unei schimbări de obiceiuri
– Efecte secundare ale medicamentelor
– Ar putea fi determinată de sentimentele persoanei care are grijă de bolnav.

CE STRATEGII PUTEȚI SĂ APLICAȚI?
– Încercați să înțelegeți care este cauza posibilă a acestei stări; fiți atenți de asemenea la mediul înconjurător.
– Vorbiți pe un ton de voce calm si liniștit, folosiți contactul fizic (dacă este bine văzut de bolnav) și încercați să-i distrageți atenția cu ceva plăcut.
– Păstrați-vă autocontrolul, evitați discuțiile.
– Liniștiți repetat persoana cu privire la locul în care se află (de exemplu, „Te-ai mutat cu mine”, „Aceasta este camera ta”…)

Atenție! Dacă persoana cere aceleași lucruri în continuu, o puteți liniști și fără să îi răspundeți în mod direct, explicându-i cu delicatețe că nu trebuie să-și facă griji, că situația este sub control.

AGRESIVITATEA

POSIBILE CAUZE:

• o reacție de apărare față de o amenințare percepută, dat fiind că bolnavul nu are o pecepție reală a lucrurilor care se întâmplă în jurul lui (de exemplu, apropierea sau contactul fizic neașteptat, tonul de voce prea înalt, greutatea în a urmări o conversație…)
• o cerere de companie sau de atenție
• suferința fizică (durere, constipație, nevoia de a merge la toaletă, foame, frig…)
• o reacție la felul în care îl îngrijiți (duș, îmbrăcat, spălat…)

CE STRATEGII PUTEȚI SĂ APLICAȚI

• Încercați să surprindeți eventualele semnale de alarmă (postură, gesturi, mimica feței)
• Fiți atenți la propriile voastre semnale verbale și non-verbale, fiți calmi și siguri pe voi prin cuvinte și gesturi (evitați să vorbiți prea tare, să faceți gesturi bruște și smucite…)
• Încercați să îi distrageți atenția bolnavului cu stimulente plăcute (de exemplu, cântece, poezioare, amintiri, mâncăruri preferate etc) și așteptați să se calmeze
• Pe cât posibil, încercați să îl faceți pe bolnav să-și exprime în cuvinte suferința, întrebați-l ce îl supără
• Evitați în mod absolut să insistați și să alimentați discuția
• Cereți ajutorul rudelor și cunoștințelor bolnavului
• Discutați despre ceea ce s-a întâmplat cu cineva care vă poate susține (persoane apropiate vouă, cercul rudelor, prieteni)

Atenție! Amintiți-vă că agresivitatea persoanei bolnave nu este cu intenție, furia sa nu vi se adresează vouă în mod conștient, ci este numai expresia unei stări de disconfort, prin urmare nu are nici un sens să certați persoana pentru comportamentul său, să îi „țineți predici”, să o întrebați de ce se poartă așa și să vă așteptați la un răspuns rațional. Uneori agresivitatea se adresează mai ales persoanelor de care bolnavul este cel mai atașat.