Recomandare de carte: ICD-10-CM. Studii de caz pentru viitorii psihologi clinicieni – Jack B. Schaffer, Emil Rodolfa

ICD-10-CM. Studii de caz pentru viitorii psihologi clinicieni. Probleme psihologice si comportamentale

Cum poate fi stabilit un diagnostic? La ce ii poate folosi psihologului? Care este cel mai util sistem de diagnostic – DSM sau ICD? In cartea de fata autorii argumenteaza ca abordarea ICD-10-CM este de mare ajutor psihologului care incearca sa inteleaga „cine este aceasta persoana cu care lucrez si de ce este ea asa cum este”. Fiecare capitol ofera un rezumat al clasei de diagnostic, prezinta un caz, descrie procesul de evaluare si diagnosticare conform ICD-10-CM; de asemenea, discuta problemele etice ridicate de interactiunea cu clientul respectiv, prezinta pe scurt modalitatile de a gestiona riscurile asociate cazului respectiv si formuleaza posibile recomandari, inclusiv prin comentarii despre un posibil plan de tratament, alaturi de comentarii utile si de profunzime privind procesul de evaluare si de identificare a unui diagnostic diferential.

Capitolele din aceasta carte acopera 16 categorii de diagnostic alese pe baza frecventei lor la persoanele care se prezinta in clinici, precum si pe baza frecventei lor in literatura de specialitate si in contextul educational dedicat diagnozei, adica acele diagnostice care se bucura de atentia specialistilor in momentul prezent. Cartea este extrem de utila psihologilor, psihiatrilor, studentilor si tuturor celor interesati de psihologia clinica.

Jack B. Schaffer este psiholog clinician specializat in evaluarea neuropsihologica si psihoterapia de familie.

Emil Rodolfa este profesor de psihologie la Alliant International University si este director de formare la University of California Counseling and Psychological Services.

ICD-10-CM. Studii de caz pentru viitorii psihologi clinicieni – Jack B. Schaffer, Emil Rodolfa

Recomandare de carte: Te urasc – Nu ma parasi – Jerold J. Kreisman, Hal Straus

Relatii interpersonale intense si haotice, accese de furie, impulsivitate, amenintari cu abandonul sau cu suicidul… dupa ce ai cunoscut indeaproape o astfel de persoana ramai adesea cu un gust amar si cu intrebarea: „Unde am gresit?” In spatele acestui tablou innegurat, se afla insa drama protagonistului – temeri profunde, o senzatie de vid interior, neincredere fundamentala in sine.

Lumea unui „borderline” este in alb si negru, acuta, directa, fara nuante, cu atat mai impresionanta, cu cat acesti oameni sunt capabili sa duca o viata functionala. Pot fi partenerul de cuplu, colega de serviciu, amicul din copilarie.
Cartea de fata, bazata pe informatii din cele mai noi cercetari in domeniu, reprezinta un ghid cuprinzator prin hatisurile acestei personalitati aflate la granita dintre nevroza si psihoza. Scrisa intr-un limbaj accesibil, ea se adreseaza atat terapeutilor, cat si publicului larg, aducand lumina asupra posibilelor cauze ale acestei tulburari, descriindu-i plastic trasaturile prin intermediul a numeroase exemple, ajutandu-te sa intelegi persoana cu borderline de langa tine si sa creezi punti catre ea.

Te urasc – Nu ma parasi – Jerold J. Kreisman, Hal Straus

Evaluarea psihologică periodică

Evaluarea psihologică periodică este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele sale să fie continuu optimizate.
Angajaţii unei companii pentru a fi performanţi trebuie să simtă faptul că reprezintă o parte importantă din ea, că participă activ la viaţa şi la creşterea ei. Un angajator nu trebuie să piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua, interesele, aspiraţiile se schimbă şi drept urmare calitatea muncii depuse de coechiperii săi poate suferi modificări nedorite. Pentru a avea informaţii despre gradul de producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice. Tot ele ne pot oferi posibilitatea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a abilităţilor şi aptitudinilor evaluate la angajare, oferindu-ne suportul decizional legat de necesitatea de formare şi dezvoltare personală şi profesională a colegilor noştri de muncă, de nivelul de adaptare la cerinţele crescânde ale postului sau ale funcţiei pe care o ocupă.

Evaluările psiho-aptitudinale periodice
– se pot realiza la diferite intervale de timp: bianual, anual, la interval de doi sau trei ani în funcţie de cerinţele locului de muncă, de opţiunea angajatorului, de recomandarea medicului de medicina muncii, însă trebuie respectate prevederile legale prevăzute pentru meseriile şi profesiile enunţate la evaluările pentru angajare.

Evaluarea psihologică la schimbarea funcţiei
– este şi ea o parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de recrutare internă desfăşurat de către departamentul de resurse umane al unei companii. Posibilitatea oferită de companie unui angajat de a lucra într-un alt departament trebuie dublată de verificarea posibilităţilor acelui angajat de a desfăşura o muncă cu un randament ridicat.

Evaluarea psihologică pentru promovare profesională
– este o etapă importantă în procesul de creştere în carieră a unui angajat. Compania îi oferă posibilitatea de a se forma şi dezvolta profesional, iar acesta la rândul său trebuie să fie capabil să facă faţă cererilor şi nevoilor ei crescânde de performanţă din partea sa. În urma unei asemeni evaluări, managerul are posibilitatea să obţină informaţiile necesare în luarea hotărârii de a-şi supune subalternul la un salt profesional sau nu. Să nu uităm că este foarte important ca „omul potrivit să fie la locul potrivit şi la timpul potrivit”.

Evaluarea psihologică la reluarea activităţii
– se realizează după un concediu medical prelungit sau după unul de maternitate/paternitate.